Istoria unui automobil - Volkswagen Beetle Clasic

Volkswagen Beetle Clasic
Sursa foto | Volkswagen Beetle Clasic

Istoria autoturismului Volkswagen Beetle (sau „Broscuța”, cum este cunoscută în România) este una fascinantă, legată de evoluția tehnologică și politică a Germaniei din secolul XX. Iată principalele momente din istoria acestui model clasic.
La începutul anilor 1930, mașinile erau un lux, majoritatea germanilor nu își puteau permite nimic mai elaborat decât o motocicletă și doar un german din 50 deținea o mașină. Căutând o nouă piață potențială, unii producători de automobile au început proiecte independente de „mașini ale oamenilor” – printre altele, Mercedes 170H, BMW 3/15, Adler AutoBahn, Steyr 55 și Hanomag 1.3L.

Povestea începe de la un inginer auto pionier, Béla Barényi, care este creditat că a conceput deja designul de bază la mijlocul anilor 1920. În Germania, compania Hanomag a produs în serie mașina 2/10 CP „Kommissbrot”, o mașină mică, ieftină cu motor spate, din 1925 până în 1928. De asemenea, în Cehoslovacia, Tatra T77 proiectată de Hans Ledwinka, o mașină foarte populară în rândul elitei germane, devenea mai mică și mai accesibilă la fiecare revizuire.

Origini și conceptul inițial

Ideea unui „mașini a poporului” (în germană, „Volkswagen”) a apărut în anii 1930, când Adolf Hitler a dorit să creeze o mașină accesibilă pentru cetățenii germani. A cerut dezvoltarea unui vehicul mic, ieftin, dar robust, care să poată transporta o familie și să fie capabil să circule la viteze mari pe autostrăzile germane nou-construite. Ferdinand Porsche, un designer binecunoscut pentru vehicule de ultimă generație și mașini de curse, a încercat de ani de zile să atragă un producător interesat de o mașină mică potrivită pentru o familie. El a construit o mașină numită „Volksauto” de la zero în 1933. Folosind multe idei populare și punându-le laolaltă câteva dintre ele a reușit să creeze o mașină cu un motor în spate, răcit cu aer, suspensie cu bară de torsiune și o caroserie în formă de „beetle", capota față rotunjită pentru o aerodinamică mai bună necesară datorită motorului mic.
Fabrica care ar fi trebuit să producă autoturismul Beetle, Volkswagen, a fost înființată în 1937 de Frontul Muncii German (Deutsche Arbeitsfront) ca parte a programului "putere prin bucurie" (Kraft durch Freude) la Berlin.
Această fabrică a produs doar câteva mașini până în momentul în care războiul a început în 1939 dar se pare că niciuna nu ajuns la vreun proprietar.

Producția și vânzarea începe după terminarea războiului

După război, fabrica Volkswagen din Wolfsburg a fost preluată de britanici, iar producția de autoturisme a fost reluată pentru a ajuta la reconstrucția Germaniei. Modelul Volkswagen Type 1, așa cum era oficial numit, a început să fie produs în serie.
Din cauză că planurile industriale postbelice pentru Germania stabileau reguli care guvernau ce industrii i se permitea Germaniei să le păstreze industria auto nu a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Aceste reguli stabileau producția de mașini din Germania la maximum 10% din producția de mașini din 1936. Până în 1946, fabrica Volkswagen producea 1.000 de mașini pe lună.
În 1949 Volkswagen-urile au fost expuse spre vânzare pentru prima dată în Statele Unite, fiind vândute doar două unități în America în primul an. La intrarea pe piața americană, VW a fost vândut pentru scurt timp ca Victory Wagon.
La începutul anilor 1950, Volkswagen Beetle a început să câștige popularitate internațională datorită fiabilității sale, costurilor reduse de întreținere și consumului scăzut de combustibil. În Statele Unite, a fost promovat ca o alternativă la mașinile americane mari și costisitoare. Reclamele ingenioase și mesajele simple, precum „Think Small”, au capturat atenția publicului și au făcut din Beetle o icoană culturală.
Producția modelului Volkswagen Beetle de tip 1 a crescut dramatic de-a lungul anilor, totalul ajungând la un milion în 1955.
Deși mașina devenea învechită, în anii 1960 și începutul anilor 1970, exporturile americane, publicitatea inovatoare și o reputație tot mai mare pentru fiabilitate au ajutat cifrele de producție să depășească nivelurile precedentului deținător de record, Ford Model T. Până în 1973, producția totală era de peste 16 milioane.
Mașina a devenit un simbol al culturii „hippie” în anii '60, fiind asociată cu nonconformismul și spiritul liber. Designul său simplu, rotunjit și ușor de recunoscut a rămas practic neschimbat în această perioadă.

Un autoturism care va rămâne mereu în istorie

Deși succesul său a continuat pentru o vreme, în anii '70 și '80, competiția din partea altor producători auto, precum și evoluțiile tehnologice, au început să afecteze vânzările. Mașinile mai moderne și mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil au început să înlocuiască Beetle pe piață.
Volkswagen în acestă perioadă se afla într-o criză financiară și avea nevoie de finanțare guvernamentală germană pentru a produce înlocuitorul Beetle. În consecință, compania a introdus o nouă generație de modele răcite cu apă, cu motor față și cu tracțiune față, inclusiv Golf, Passat, Polo și Scirocco, toate fiind stilate de designerul auto italian Giorgetto Giugiaro. Până în 1979 golful reprezenta peste 50% din vânzările Volkswagen și, în cele din urmă, a devenit motorul de vânzare al celor de la Volkswagen.
Interesul general pentru Beetle a început să scadă după anul 1980 dar producția a continuat însă în țări precum Mexic și Brazilia, iar ultima mașină Volkswagen Beetle „clasică” a ieșit de pe linia de asamblare din Mexic pe 30 iulie 2003, încheind o eră de aproape 65 de ani de producție continuă.

Surse:
https://en.wikipedia.org/wiki/Volkswagen_Beetle
https://chatgpt.com

Articol furnizat de:

Articole și advertoriale